Sarm Gorj

La data de 1 ianuarie 1801, astronomul italian Giuseppe Piazzi a descoperit in constelatia Aries, un obiect despre care a crezut mai intai ca este o cometa. Insa dupa ce i-a fost mai bine determinata orbita, s-a dovedit ca nu era o cometa, ci mai degraba o mica planeta. Piazzi a numit-o Ceres, dupa zeita siciliana a agriculturii. In scurt timp, odata cu modernizarea observatoarelor astronomice, numarul asteroizilor a crescut la cateva sute pe la sfarsitul secolului al 19-lea. Remarcabil este astronomul Max Wolf care in 1891 a inceput sa faca fotografii ale unor zone de pe cer. Datorita expunerilor lungi, asteroizii se miscau printre stele si apareau pe fotografie ca o dara luminoasa. Wolf a descoperit prin aceasta metoda al si 248 de asteroizi.
Peste 450000 de asteroizi au fost descoperiti pana acum, si li s-au asociat identitati temporare. Alte cateva mii sunt descoperite in fiecare an. Fara indoiala, exista sute de mii de asteroizi care sunt prea mici ca sa fie vizibili de pe Pamant. Se cunosc 26 de asteroizi cu diametrul mai mare de 200 km. Evidenta noastra cu privire la cei mai mari asteroizi este aproape completa: cunoastem probabil 99% din asteroizii cu diametrul depasind 100 km. Cat despre cei cu diametrul intre 10 si 100 km, au fost inregistrati 50% dintre ei. Se cunosc insa foarte putine date despre cei mai mici asteroizi; probabil exista in jur de 1 milion cu marimea de 1 km.
Asteroizii 243 Ida si 951 Gaspra au fost fotografiate de nava spatiala Galileo in drumul sau spre Jupiter.
Asteroidul 1 Ceres este cu mult mai mare decat toate celelalte. Are diametrul de 933 km. Urmatorii asteroizi ca marime sunt 2 Pallas, 4 Vesta si 10 Hygiea care au intre 400 si 525 km in diametru. Toti ceilalti asteroizi cunoscuti au sub 340 km in diametru.
Exista discutii in cadrul institutiilor astronomice internationale cu privire la clasificarea asteroizilor, cometelor si satelitilor. Exista multi sateliti planetari care sunt considerati mai curand asteroizi capturati, exemple de acest fel ar putea fi planetele Marte, Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun. Micii sateliti ai lui Marte: Phobos si Deimos, cei opt sateliti exeriori ai lui Jupiter, cel mai din exterior satelit al lui Saturn, Phoebe si poate unii dintre satelitii descoperiti mai recent ai planetelor Saturn, Uranus si Neptun sunt cu totii mai asemanatori si mai degraba asteroizi decat satelitii.
Asteroizii sunt de asemenea categorisiti prin pozitia lor in sistemul solar.
Centura principala: localizata intre Marte si Jupiter, aproximativ la 2 - 4 unitati astronomice de la Soare, la randul ei impartita in subgrupe: Hungarias, Floras, Phocaea, Koronis, Eos, Themis, Cybeles si Hildas (numite astfel dupa principalul asteroid din grup).
Asteroizii apropiati de Pamant (NEA): cei care se apropie mult de Pamant.
Atens: semiaxele mari mai mici decat o unitate astronomica si distantele la afeliu mai mari decat 0.983 UA.
Apollos: semiaxele mari mai mari decat 0 o unitate astronomica si distantele la afeliu mai mici decat 1.017 UA.
Amors: distantele la periheliu intre 1.017 si 1.3 UA;
Troiani: localizati langa punctele Lagrange (60 ° in fata si in spatele lui Jupiter pe orbita) ale lui Jupiter. Se cunosc cateva sute de astfel de asteroizi, dar se estimeaza ca ar exista o mie sau mai multi cu totul.
De asemenea exista cativa asteroizi desemnati ca "Centauri" in afara sistemului solar: 2060 Chiron (sau altfel spus 95 P/Chiron) orbiteaza intre Saturn si Uranus; orbita lui 5335 Damocles se intinde din apropierea lui Marte pana dupa Uranus; 5145 Pholus orbiteaza de la Saturn pana dupa Neptun. Probabil ca exista mult mai multi, dar astfel de orbite inter-planetare sunt instabile si pot fi perturbate in viitor. Compozitia acestor obiecte este probabil mai asemanatoare cu cea a cometelor din Centura Kuiper decat cu cea a asteroizilor obisnuiti. In particular, Chiron este acum considerat o cometa.
Cu toate ca nu sunt vizibili cu ochiul liber, multi asteroizi pot fi vazuti cu binoclul sau cu mici telescoape.
Efemeride Asteroizi Ianuarie 2010